Cooperarea judiciară internaţională a cunoscut şi cunoaşte noi forme, datorită contextului creşterii accentuate a criminalităţii în general, care, la rândul ei, se concretizează în special în forme complexe de manifestare a criminalităţii organizate, cum ar fi terorismul, traficul de persoane, traficul de arme, infracţiuni informatice etc. Este foarte important ca, în replică la criminalitatea ascensivă şi sub noi modalităţi de comitere, să fie intuite şi găsite noi soluţii pe planul cooperării, care, chiar dacă nu reuşesc în totalitate să anihileze flagelul infracţional, cel puţin reuşesc să îl atenueze.
Dacă la nivel global cooperarea în domeniul penal rămâne în general cantonată în formalism, în Europa, mai cu seamă în Uniunea Europeană, vorbim, după 1999, de cooperare judiciară, iar noile instrumente bazate pe principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce reglementează forme de cooperare directă între autorităţile judiciare. Instituţii ca Eurojust, Reţeaua Judiciară Europeană, Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol), magistratul de legătură, Biroul SIRENE sau Sistemul de Informaţii Shengen au un punct comun esenţial, şi anume facilitează cooperarea judiciară în materie penală.
Prezenta lucrare cuprinde Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 300/2013, cele mai multe articole fiind însoţite de trimiteri la legislaţia conexă, precum şi de note explicative, uneori critice, ale editorului ştiinţific.
- Folosiți căsuța pentru a căuta termenii doriți
